Anatomie, fiziologie, habitus - sa înțelegem pomii fructiferi

Eu am o sectiune cu o altoire a unui ochi cu lemn . Se observa clar ca se formeaza calus in jurul lemnului , deci la extremitati .

 hersorin, on 28 decembrie 2020 - 22:00, said:

Ohoookoo
Ma provoci, asta e alta tâmpenie scrisa în toate cărțile dar nesustinuta de absolut nicio dovada ck creta, e o presupunere din moși strămoși luata de buna de generațiile ulterioare.

Subiectul meu favorit. Alinierea...

Acum mulți ani ma intriga alinierea asta despre care citeam peste tot.
Am încercat sa aflu ce mama dracu e ala cambiu și cât e de gros... Nici asta nu e simplu de aflat.. Oricum e subțire, între un strat unicelular și pana 3-5 rânduri de celule, dar tot asa, lumea presupune pt ca practic nu am văzut un microscop cu o poza, substanță de ck tradt sa numărăm rândurile de cărămidă.... În fine.

Eu ma miram ca îmi prind toirile pe banda deși multe numai aliniate nu erau.
Chiar ma gândeam, ma cum dracu acum sute sau mii de ani reușeau aia sa alinieze perfect o linie unicelulare cu alta linie unicelulara...


La mintea mea putina, da a era nevoie de asemenea precizie, de asemenea potriveala i tre chestii atât de fine, de contact perfect... Pai o fi făcut el omul piramidele dar nu cred ca reușea sa altoiasca.. Ceva nu pușcă... Natura întotdeauna e mult mai permisiva decât ne imaginam noi.

M-am tot frământat sa găsesc răspunsuri pana am dat de un nene... Care zicea cam asa.... Mare atenție, minutul 9.40...
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/f4ReeuSPGh4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Deci zice cambium touch, nu match...
Adics o intersectare.
Lucru pe care și eu îl făcusem intuitiv pt ca nu îmi ieșea alinierea.. Habar nu aveam atunci dar făcusem bine și altfel decât ziceau cărțile lu peste... Toate cărțile...

E mai logic sa intersectezi2 linii și astfel sa fii sigur ca se ating decât sa încerci sa le suprapui și dacă ai greșit o sutime de mm sa dai chix.

Am discutat apoi cu Mikovel, un al nene care mi s-a părut mie ca e băiat deștept, profesor de horticultura, e pe YouTube. Nu m-am abținut la un moment dat când și el zicea de alinierea cu pricina și i-am dat link-ul cu Ken... L-am rugat sa se uite și la alte clipuri ale americanului și sa vadă omul ca nenea ala altoieste zeci de mii de pomi, pe bani cu contract și din ce zice și am și văzut în videourile sale, procentul de prindere e uriaș pt specia asta la modul la care se lucrează.. Adica oamenii baga forja, nu sta nimeni sa bibileasca, e o munca titanica. Tot respectul pt ce face omul ala. Ca o paranteza Ken e și un om foarte mișto de la care am învățat multe despre viata în general nu doar despre altoire și pomi.

Urmarea? Când a mai făcut videouri despre altoire, spre deosebire de ce spunea în primele clipuri de acum 5g6 ani, Domenico (mikovel) zice și el în clipurile mai recente ca intersectează liniile. Sa aibă măcar un punct de contact.
Adica omul nu a fost fitos sau figurant și nu a tratat de sus întrebarea unui pârlit dintr-o tara de la mama dracu...

Dacă o sa cauți clipurile din ultimii 2 ani ale lui mikovel, mi se pare ca are u ele chiar despre par și intermediar  cu altoiri, vei observa ca zice același lucru...


Deci povestea cu alinierea e o alta tâmpenie preluata din generație in generație și nimeni nu și-a pus măcar problema dacă e sau nu adevărată, și nimeni nu a avut umilința sa se întrebe dacă ei chiar sunt atât de jmecheri încât reușesc ei sa alinieze straturi unicelulare și sa le pună în contact.


Ca o concluzie ca să rămână și asta lamurita...

Nu exista aliniere. Exista intersectare.
Nu exista contact între liniile conturului de cambiu, e BINE sa fie măcar un punct de CONTACT și în rest, pe cât posibil, liniile sau straturile de cambiu sa fie CÂT MAI APROPIATE.

ȘI dacă e sa ma raportez la studiul la care ma refeream în postul anterior și pe care nu îl găsesc, nu pot deci sa susțin afirmația cu o dovada concreta, îmi permit sa spun ca nici măcar nu trebuie contact.

De vreme ce la oculație NU exista contact cambial, contactul apărând între celulele de calus generate de către cambiu, sau între calus și cambiu partenerului(asta în măsura în care mugurele nu apuca sa genereze calus în măsura în care o fa e portul, scutisorul având mult mai putina energie stocata pt a produce suficient de rapid calus) nu vad de ce în cazul altoiri cu segment altoi, deci cu lemn care are o groaza de energie stocata, nu ar exista același fenomen...
Adica partenerii la tăietură sa depună calus și abia acel calus când se atinge, dacă o ca e în timp util, sa se alipeasca și sa refacă vascularizarea.

Ce e adevărat din povestea cu alinierea deci e ca e bine ca distanta dintre cambiu expus, dintre zonele cambial, cele care produc calus, e bine sa fie caaaat mai mică, astfel e nevoie de o cantitate mai mică de calus pana când căușul unuia atinge calusul sau cambiu celuilalt.

Și cu cât suprafețele sau liniile astea sunt mai apropiate pe o suprafata/lungime mai mare, cu atât mai ferma e legătură și cu atât mai rapid se produce sudura și apoi creșterea e mai rapida și mai viguroasa.

Adica, zic altfel, și contrazic aici inclusiv pe cei doi menționați.
Eu cred ca merge și fără contact în majoritatea situațiilor.
Contactul. Xgul e varianta sigura dar alăturarea foarte apropiata fără contact, fără x, poate da rezultate mai bune pt ca la X ai un punct și câțiva mm apropiați. În rest liniile sunt divergente și se îndepărtează.
Doua paralelefoarte foarte apropiate.in co ditiile în care pe ele creste calus.vor crea mai rapid o sudura bună și o revascularizare bună care vor duce la o vigoare bună a altoi ului în sezonul următor.
Ideal.ca sa fii și sigur și sa ai și șanse mari pt o sudura rapida și ferma, ar fi un x foarte foarte strâns... Cat mai paralele liniile și sa se intersecteze la luate...

Pt. Mine are sens asa. Poate am nervi sa încerc în primăvara...

 hersorin, on 28 decembrie 2020 - 22:29, said:

Da. Și deci cu ce ajuta lipsa așchii de lemn în condițiile în care lipitura are loc la exteriorul acjtislrului, pe contur?

Jmecherie era dacă aveai calus la mijlocul scutisorul, in vecinătatea rădăcinii mugurelui,si se lipea de lemnul portului. Lipeala e însă calus de calus iar calusul portului e sub coaja. Adică nu pe lemn.
De aia Uniunea, lipitura, se face unde se vede în imagine.

Am gasit si doua desene pentru cele doua altoiri cu ochi . Aici se vede clar de ce chip e mai buna .

Eu ezitam cu chip deoarece ma gindeam ca nu as putea face o altoire pe un diametru mai mare decit altoiul . Ma gindeam ca ar trebui sa acopar integral partea taiata din portaltoi . Dar se pare ca ar fi destul doar o intersectare pe una din partile laterale ale portaltoiului .

Edited by hersorin, 28 December 2020 - 22:58.

Parintele deci ca o concluzie pina acum . La altoirea  in T chiar nu conteaza daca se face cu lemn sau fara lemn . Altoirea Chip e cea mai indicata dintre cele cu ochi .
Acum pentru stimularea ramificatiilor , spui deci ca inelarea ar fi cea mai indicata metoda si nu scurtarea axului . Anul acesta poate voi incerca si eu , pina acum ma chinuiam cu scurtarea/ciupirea  axului din aproape in aproape unde voiam sa provoc cresteri/ramificatii .

Nu, metoda aia cu inelarea este buna atunci cand nu vrei sa tai axul, dar ai nevoie de ramificare intr-o zona degarnisita, asta ar fi ideea. Numai ca trebuie sa ai grija unde o faci, sa n-o faci sub ultima sarpanta si sa te trezesti ca nu mai porneste niciun lastar de dedesubt, caz in care pomul se usuca daca intrerupi trecerea sevei elaborate dinspre coroana spre radacina, pentru ca-n cazul asta radacina s-ar usca in lipsa sevei elaborate.

Dar taierea efectiva este mai stimulanta din punct de vedere al emiterii de noi lastari decat metodele astea cu cercuirea sau crestarea, pentru ca in cazul cercuirii sau crestarii este intrerupta doar trecerea sevei elaborate spre partea inferioara a pomului, in schimb seva bruta continua sa treaca in partea de sus a pomului, deci daca tai de tot, atunci toata energia pomului merge doar in noii lastari, insemnand si un flux mai mare de seva bruta.

Despre altoire cam asta reiese din cercetările ăstora.
Personal consider ca pentru acasă oricare e la fel de buna, suficient de buna... După ce le. Faci pe toate îți dai seama ca pt acasă la un nr mic de pomi ii faci la fel de ușor și repede, și dacă un procedeu nu merge în acel moment faci altul peste o luna și pana la anul pomul tot ala va fi...

Despre ramificare, nimic nu e simplu, eu am încercat doar sa lămuresc povestea aia cu crestarea pt ca "nu mai pot cu ăștia".. Toți, și mai prosti și mai deștepți, pe unde te întorci pe unde te învârti, o ard cu alinierea, cu seva care vine de jos și cu alte aberații.

Efectiv cum folosim informația ca sa ajungem la rezultate e cu totul alta poveste.
Ca și în cazul crestarii dealtfel.

Depinde și când o faci asa cum reiese din acel studiu și nu numai.
Exista riscuri... O foarfecă nu tocmai sterila, O infecție venita de cine știe unde, poate o stropeala agresiva... Te poți trezi cu o problema serioasa în zona aia și poți fi nevoit sa dai jos tot ce e deasupra...
Asta e valabil pt oricare din proceduri dar când tai coaja de jur împrejur e cu atât mai serioasa treaba.
Apoi, nimeni nu îți garantează reușita.
Ca și la crestarea individuala, pomul răspunde sau nu.
Difera de exemplu de la soi la soi, depinde de cum o faci, depinde de individ.. Depinde de multe...


E un instrument și atât, ca oricare altul, deocamdată noi aici am lămurit cât de cât cam cum ar funcționa lucrurile în teorie și cum funcționează in practica în cazul fericit.
Pana la a obține rezultate consistente și predictibile e drum lung, știi foarte bine, e ca și la tăierile aplicate pomilor, răspunsul variază de la soi la soi și de la pom la pom, doar încercările și experienta rafineaza baza teoretica.

Diferența între cepare sau ciupire, și "cercuire" , este ca primele produc rezultatul maxim, și sigur, cea din urma variază
Cea de-a doua diferența este vigoarea răspunsului.
Având deja ditamai pomul la crestari sau cercuiri vei obține lastari mai slabi în vreme ce la taiere vei obține răspuns mai puternic.
Uneori vrei lastari puternici(dacă de exemplu faci o palmeta, sau faci o forma clasica mai voluminoasa gen piramida samd)... atunci tai.

Alteori vrei doar un ax puternic, cum se întâmplă în cazul fusurilor sau altor forme înguste de coroana. În situația asta chiar îți convine sa obții lastari slabi, oricum ce e viguros te încurcă pentru ca ar trebui sa ii dai jos mai repede(sa ii înlocuiești pt ca depășesc raportul de diametru dorit fata de ax) sau pt ca având vigoare ei si consuma din energie și teoretic tu ai nevoie sa distribui energie în ax, sa îl faci mare, nu sa te chinui cu el pt ca are 2-3 lastari care chiar dacă nu fug în sus tot îl concurează prin faptul ca fura din resurse.

E deci vorba pur și simplu ca ai la dispoziție mai multe instrumente cu care poți lucra, ai alternative, fiecare cu avantaje și dezavantaje, în funcție de ce vrei orice instrument de acest gen poate fi util sau co traindicat în situația respectiva.
Important e sa știi ca ai aceste opțiuni și sa intelegi cum funcționează, teoretic.
Apoi le încerci și vezi unde sunt aplicabile cu succes și unde nu prea dau randament.

De aia spuneam eu spre exemplu ca la un soi unii se uita la fruct și cam aia e povestea... Alții merg mai departe, apoi mai departe și lucrând cu pomii ajungi sa apreciezi altfel soiul pe baza tuturor criteriilor importante, iar asemenea tip de criterii (cât de cooperant e pomul, cât de predictibil și cât de consistent în răspuns) poate schimba total locul în clasamente.
Degeaba para e buna dacă tu nu poți nicicum sa lucrezi cu el și mai mult te chinuie..

Vizavi de altoire, sunt fan T, chip-ul nu îmi place.
Ochiul la altoirea in T sta aproape că pruncul în aia a masii unde se zice că este cel mai bine pe lume.
Că se aliniază, că nu se intersectează contactul  între cele două cambii este suficient, dovada fiind procentele mari de prindere la acest tip de altoire.
Daca vrei sa altoiești de Sf Petru inT cu ochi din acel an și acel ochi să crească, dai jos scutisorul, cu cât ne apropiem de epoca altoirii in T cu ochi dormind scutisorul are locul lui. Nu am observat în acest sens diferente cu sau fara scutisor. Dar eliminarea scutisorul implica un plus de manopera, destul de fina care nu își are rostul.
Am avut o polemică pe aceasta tema și am făcut altoiri cu și fara scutisor, in august la T dormind,  nu au fost diferente intre pomi, pornire în vegetație, înălțime realizată.
La altoirile până în 15 iulie eliminarea scutisorul a favorizat pornirea în vegetație și creșteri în acea perioadă de vegetație, bineînțeles cu irigație și fertilizări corespunzătoare.

Edited by ionathan, 29 December 2020 - 16:58.

Multumesc pentru lectia de botanica. Pentru mine a fost foarte utila. Am si eu o intrebare. Se da pomul din foto care e soiul Cure pe gutui si este plantat de mine in toamna anului 2018 cumparat din cate tin eu minte de la BricoDepot sau ceva de genul asta. Primul an s-a cam chinuit nu prea a crescut dar anul asta a pornit la atac si a emis un ax extrem de viguros fara nici o ramificare. L-am lasat si eu in pace stiind ca nu prea e bine sa ciupesc axul. Insa undeva pe la sfarsitul verii datorita unui vierme care a patruns in varf am fost nevoit sa ciupesc axul sub locul unde se termina galeria acestei larve. Am mai postat eu parca imagini cu chestia asta. Acum intrebarea e cum ar fi potrivit sa procedez pentru a-l face sa imi ramifice pe acea portiune ramasa fara lastari. Sa aplic aceasta cercuire? Sa retez mai de jos si pe urma sa incerc sa gestionez furca ? Sau sa-l las in plata Domnului sperand ca se va garnisi singur cu ramuri in acea portiune?


Am folosit un alt telefon si vad ca e rasucita imaginea

Edited by gabiroa, 29 December 2020 - 22:36.

Nu ai ce sa cercuiesti, îl lași în pace.. Fiind cure se umple de formațiuni scurte pana sus, soiul asta nu degeaba e atat de cultivat, este unul prietenos din acest punct de vedere.
Îl lași in pace, sus sub tăietură va face 2 sau 3 lastari care vor concura... Dacă cel mai de sus 3 bun, puternic, ala va fi continuarea axului, ceilalți doi de sub el ii tai cep la începutul verii sa ii dai înapoi și sa obții acolo în acele puncte lastari mai oblici și mai slabi... Dacă tot o iau în sus la primăvară următoare(sau chiar la jumatea verii) ii tai iau la cep... Ideea e sa protejezi axul.

Dacă din lastari dați acolo în primavara asta primul e mai debil și al doilea 3 mai bun, îl faci pe ala ax, tai deasupra lui și deci ramai cu al doilea ca ultim lastar în vârful pomului.
Daca exista al treilea îl tratezi cum ziceam mai sus, îl tai sa. Protejezi axul...

E regula, ac e întotdeauna cel mai sus amplasat, nu poți fa e ax din La starul 2 și deasupra sa mai ai unul chiar dacă e mai slab.. Nu exista asa ceva.

În jos pana la zona cu ramificații, dacă vrei poți sa crestezi deasupra câtorva muguri și sa nu aștepți sa dea el pe unde are chef.
Faci 8-10 crestături cu un cuțit, tai scoarța,înainte înapoi și atât. Faci asta când observi ca se apropie momentul în care vor începe sa se umfle mugurii.
Când vezi caisul ca începe sa pornească lucrezi parul, de regula parul începe în scurt timp după cais..

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/J7_SfAScCHs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

I-a tăiat vasul lemnos.

Daca spuneam eu grozavia asta inainte de a fi citit acest topic probabil ca nimeni nu s-ar fi suparat pe mine fiind un ignorant intre multi altii. Dar asta spune traznaile astea in fata unei multimi de tineri care vor sa invete de la el sa devine buni pomicultori. E cam jenant totusi ......

Taind vasele prin care circula ambele tipuri de seva, ar trebui ca efectul de stimulare a mugurelui sa fie mai puternic decat in cazul in care tai doar vasele prin care circula seva elaborata, pentru ca in cazul intreruperii intregului flux de seva deasupra unui mugure, respectivul mugure va beneficia de o cantitate mai mare de seva si implicit de energie.
Asa daca tai doar vasele aferente sevei elaborate, seva bruta va continua sa treaca necontenit in partea superioara a pomului, deci mugurele respectiv nu beneficiaza de mare lucru in plus, doar ca intrerupi inhibarea produsa de hormoni asupra respectivului mugure.

 Vincentiu_1981, on 31 decembrie 2020 - 12:06, said:

Da daaaa... Sa cânte lăutarii și sa trăiască soacra mareee.

Teoretic orice afirmație poate avea sens, apare însă o problema. Doua apar de fapt.

1. Ca sa spui ceva trebuie sa și demonstrezi ca se întâmplă acel fenomen, cum se întâmplă și doar din acea cauza se întâmplă.

Eu nu sunt hirticultor, de aia am încercat sa ma documentez.
Nu am găsit nicăieri treaba asta.
Sunt deci doua posibilități. Ori ăștia care susțin povestea asta sunt pionieri, ori sunt într-o grava eroare /ignoranță.
E posibil sa aibă dreptate, mie îmi pare ca nu au, dacă însă au ar trebui sa demonstreze afirmația cu studii, poze, microscoape, ceva care sa demonstreze lucrul ala.

Eu nu am găsit și alții spun altceva deci....
Daca voi găsiți dovezi pe undeva, bucuros eu accept ca am greșit și învăț ceva util.

Dar asa pe teorii din burta, generice... Rămân la poziția actuala.

2. Vasele alea lemnoase, xilemul, nu sunt secționate.
Ori nu am nteles eu anatomia pomului ori nu au înțeles o ei.

Xilemul activ nu e un strat superficial pe care îl tai "din gresesla", e. Ditamai stratul lemnos.
Trebuie sa cam tai sa ajungi la lemnul inert din interior, sa sectionezi total vasele lemnoase active.

Deci ei ori nu știu anatomie ori nu înțeleg sau nu spun exact ce fac acolo.

3. E posibil, dacă e sa discutam teoretic asa la modul ca hârtia suporta orice în lipsa calculelor, ca poate și secționarea parțială, sau doar o mica rana, produce un efect, o supraalimentare parțială, sau o stimulare hormonala de gen "rsspuns imun"

Dar dacă ar fi ceva de genul asta nu o dai ca certitudine pe de o parte, pe de alta trebuie demonstrata..

Deci pana la noi probe e vrăjeală și presupunere...

La crestatura asupra vaselor prin care circula seva elaborata, incizia se face doar pe o portiune deasupra unui mugure, nu pe toata circumferinta, iar la fel se poate face si asupra vaselor lemnoase prin care circula seva bruta. E adevarat ca e mai groasa portiunea prin care circula seva elaborata, dar nici nu e nevoie sa faci taietura neaparat pana la terminarea inelului care contine acele vase, care nici nu stii unde se termina. Insa interventia in vasele lemnoase determina un raspuns care incepe sa se apropie ca efecte de taierea totala deasupra acelui mugure, pentru ca se intrerupe o parte din conducta care alimenteaza cu seva elaborata partea superioara a pomului.

Deci una este sa taiem doar vasele prin care circula seva elaborata si alta este sa taiem si o portiune din vasele prin care circula seva bruta, in cazul asta efectul de stimulare fiind clar mai mare, pentru ca va ramane un surplus de seva bruta sub acea taietura, care inseamna o energie mai mare incepand cu acel mugure sub care am facut taietura.

Edited by Vincentiu_1981, 31 December 2020 - 14:09.

Din moment ce Parintele ( care nu creste 15 pomi ca mine ci poate i-au trecut prin mana sute sau mii ) spune ca a facut aceste crestaturi si cercuiri si au avut un rezultat foarte bun desi nu s-a dus sub cambiu decat poate nesemnificativ atunci asta nu poate sa-mi spuna mie ca are importanta si intreruperea partiala a sevei brute care merge in sus. E clar ca impactul covarsitor major este intreruperea circulatiei acelui hormon care inhiba mugurii de mai jos. Eu asa vad lucrurile cel putin la ora asta cand am creierul imbibat cu alcool.
Altceva va doresc tuturor un an nou fericit si sa se duca dreaq covidul asta in ma-sa ))))

Revenind acum la altoire si la intersectia sau poate apropierea cambiurilor. Nu sunt mare altoitor dar cati pomi am cam toti eu i-am altoit (cu exceptia a cativa care au fost parintii). Am folosit numai altoirea simpla in despicatura urmarind alinierea cambiului , asa cum am citit prin carti (ca internet nu era atunci cand am iceput eu sa altoiesc). Cei mai multi s-au prins, unii insa au ramas neprinsi. Daca la altoire este suficienta intersectarea (pe care in mod evident nu am urmarit-o) sau doar apropierea cambiurilor de ce unii altoi nu s-au prins, fiind altoiti toti odata uneori chiar din acelasi lastar si in aceleasi conditii ?

Edited by AlexD2, 01 January 2021 - 16:07.

Pot fi foarte multe motive pentru care nu s-au prins, cine poate sa spuna/stie de ce? Si. Ce. Sens are ca cineva sa inceapa acum sa faca pe desteptul sa emita supozitii in mod inutil?

Repet ca sa nu fie confuzii, treaba cu lipsa totala de contact e propria mea supozitie bazata am spus pe ce. In rest..

Pot sa spun din ce am mai observat de la diversi oameni buni in meseria lor este ca multe detalii conteaza.. Igiena, calitatea altoiului, momentul, cslitatea legarii si masticului samd...

Multe lucruri conjugate duc la un rezultat sau altul.

De ex.
In functie de specie, rezultatele/procentele difera. Semintoasele sunt mukt mai orietenoase decat samburoasele.
Unele specii pompeaza multa seva primavara, dsca nu ai o ramura sa traga poti da chix grav. Altele sint si mai si(dud, mai ales nuc), majoritstea pe care i-am vazut dau gauri sau sectioneaza pt a permite excesului sa fie eliminat, sustin ca altfel se "mureaza" altoii.
Momentul... Nenea asta cu ciresul, care incontestabil are volume mari de lucrari, lucreaxa srrios pe bani cu garantii si are procentaje mari comparativ cu orice statistica mentionata oriunde, lune pret foarte mare pe calitatea altoiului si in plus altoieste extrem extrem de devreme.
Ideea e ca lemnul altoiului inmagazineaza energie(lemnul e si un depozit de nutrienti) si spune ca e vital ce alegi dintr-un lastar altoi, musai sanfie bine lemnificat ca sa aiba rezerva madima de energie pt ca altfel nu va prinde.
Altoieste foarte foarte devreme din acelasi motiv, sa dea timp altoirii sa incrapa sa caluseze pt ca altfel, si intrgun caz si in altul(altoi cu rezerve slabe sau altoire tarzie), caldura stimuleaza evolutia altoiului si daca imbinarea nuba avulut timp sau resurse sa evolueze spre vindecare si revascularizare, va fi un esec.

Deci tu poate ai lucrat corect atat cat intelegi tu sau crezi tu dsr poate ca au existat greseli, neajunsuri, imperfectiuni, poate dintrgun lastar altoi unnsegment median zdravan a prins ia4 altul mai dinspre varf nu a avut resurse destule sa prinda..

Nu stiu si nunsunt adeptul presulunerilor sau ma rog, si eu presupun insa nu pt a trage concluzii cat pt a incerca ulterior sa replic, sa verific, sa caut infkrmatii si dovezi si oro si contra acelei ipoteze.

Deci rsspunsul ar fi... Habar nu am..



Ca exemplu :

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/mhGAfhbnBgI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

La minutul 4.05 incepe sa 3xplice cum alege el lemnul altoi pt cires si pt ce altoieste el acolo. Cred ca zice si de perioada si despre cum daca altoiesti atunci cand pleaca seva deja esti o luna prea intarziat fu lucrarea...


Pot sa spun ce am constatat eu pe pielea mea.
Am altoit cjres si visin csm la plecarea sevei dsr in copulatie.zic asta pt ca nu retin exsct daca seva 3ra chjar plecata bjne sau nu dar era cam atunci. Chestie de maxim cateva zile. Altoi pastrat 3 saptamani deci recoltat clar la timpul bun.
Procentaje ok dsr nu 95%

Am altoit par, cu mugurii umflati, se vedea verdele, altoi luati pe loc deci altoi porniti si ei, chkar mai avamsati decat portul.am bagat vreo 20-25...cred ca unul nu sga prins si unul anfost rupt, cand i-am verificat am vazut legatura ca fusese calusata chiar calumea.

Diferenta intre specii... Ce sa ma intreb, de ce.... Ce?

 parintele, on 02 ianuarie 2021 - 00:43, said:

Pai cam asta m-am intrebat si eu. Gasesc in o mie de locuri ca prinderea altoiului se face la nivelul cambiului si ca la altoire (cel putin la unele tipuri) alinierea cambiurilor cu punerea lor in contact este de mare importanta. Apoi vine un altul si spune ca este suficienta doar intersectia cambiurilor ca prinderea sa fie foarte buna. Apoi vii tu cu supozitia ca pt o prindere buna este suficienta doar punerea cambiurilor in apropiere cu lipsa totala de contact.